Deal
Afacerea e asta. Ai facut treaba, sau mna vrei sa o faci. E o mare diferenta, insa daca ne luam dupa rahaturile motivationale, e un prim pas. Bun. Ai gasit omul. Totul are legatura cu un om, cumva, undeva. Omul acela are informatia, stie exact despre ce e vorba. A pus mana pe situatie, stie ce face.
Treaba e asa. Tu stii ce faci. Si vrei. Vrei mai mult decat orice sa se intample. Stii omul, dupa cum am spus. Iar omul, stie exact despre ce e vorba. Ai ajuns sa dormi cu foaie si pix langa pat. Scrii lucruri care iti trec prin minte, iti imaginezi scenarii tari de tot. Cu tine savurand reusita, cu tine facand ceea ce acum… in fine. [doi-zece] Dragii mei, e o onoare sa fiu aici... Delirezi si te gandesti cum o sa ii scoti pe ai tai din ghinion. Frate, le iau o masina lor. Mah, ei m-au crescut. Cat de bun esti.
Original, pustiule, o sa zica. Esti precoce, dar genial.
Tipul asta e tare de tot. O sa fie usor, el stie ce trebuie facut. Il apreciezi, il cunosti, el e. Il suni si iti spune ca da. Apoi il suni si iti spune ca nu stie exact. Apoi doar il suni. Dupa doua saptamani il suni de pe alt numar. Iti da o adresa de mail si iti spune sa scrii tot. Asta e ultimul lucru pe care il auzi de la el. Nici macar nu a deschis mailul pentru ca ai fi primit read confirmation.
Afacerea a murit. Batem palma?
Filed under: răcnete | 1 Comment
Tags: răcnete, se întâmplă acum
I just called to say I love you, I just called to say how much I care.
Problema lui e ca nu vrea sa-ti deschida mailul, pentru ca in rolul tau de Literator 2 – El Literador Ritorna, ai sansa sa-i deschizi ochii din norul de Agatha Cristi05 citit de nevasta-sa si Sandra BrownEye care ii face vanzare. Din punctul lui de vedere, sufletul tau gatuit printr-o pasta de pix electronic intr-o copie neinregistrata de M**rosoft W**d nu valoreaza mai mult decat un risc. E mult mai simplu sa te adresezi unei palete largi de ovine care urmaresc un subiect din pura fantezie mediocra si excitatie banala.
Nu ai loc in lumea moderna. Din fericire pentru tine, nu s-a inventat masina timpului, sa te trimita inapoi. Esti prea inalt pentru lumea scunzilor, prea scund pentru lumea inaltilor, si nici unii nu te vor ajuta sa cresti. Singura ta optiune e sa iti cauti oameni-piedestal, pregatiti sa-ti fie umbra, pres, plapuma si microfon la deschidere. Multumesc mamei mele, lui Alin, care inca citeste Jurnalul, pe langa Taims, multumesc lui Thomas Edison ca a inventat becul si multumesc piedestalului pe care stau. Toata durerea in asta e ca piedestalele moderne au usa secreta, iar vocea ta rasunatoare s-ar auzi si de sub scena, pe cand culegatorul compilatiei Poveştiri Adevarate poate fi amutit, se vor gasi altii.
Nu fi original, te strica. Nu fi inteligent, te doare. Nu fi precoce, vei imbatrani prea repede. Mai bine creste-ti barba si mangaie-o incet fumand din pipa in timp ce pustii se vor strange in jurul tau sa le zici o poveste.
Plus de asta, eu inca te iubesc si te-as traduce in engleza, franceza, italiana, spaniola si chineza doar ca sa te fac disponibil intregii lumi.